spiță
Romanian
Etymology
From Bulgarian спица (spica) or Serbo-Croatian spica, from Proto-Slavic *stъpica.
Noun
spiță f (plural spițe)
- wheel spoke
Declension
Declension of spiță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) spiță | spița | (niște) spițe | spițele |
genitive/dative | (unei) spițe | spiței | (unor) spițe | spițelor |
vocative | spiță, spițo | spițelor |