spițeraș
Romanian
Etymology
From spițer + -aș.
Noun
spițeraș m (plural spițerași)
- Diminutive of spițer
Declension
Declension of spițeraș
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) spițeraș | spițerașul | (niște) spițerași | spițerașii |
genitive/dative | (unui) spițeraș | spițerașului | (unor) spițerași | spițerașilor |
vocative | spițerașule | spițerașilor |
References
- spițeraș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN