sortare
Romanian
Etymology
sorta + -re
Noun
sortare f (plural sortări)
- sorting
Declension
Declension of sortare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) sortare | sortarea | (niște) sortări | sortările |
genitive/dative | (unei) sortări | sortării | (unor) sortări | sortărilor |
vocative | sortare, sortareo | sortărilor |