socri
Romanian
Etymology
From socru.
Verb
a socri (third-person singular present socrește, past participle socrit) 4th conj.
- to nag
Conjugation
conjugation of socri (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a socri | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | socrind | ||||||
| past participle | socrit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | socresc | socrești | socrește | socrim | socriți | socresc | |
| imperfect | socream | socreai | socrea | socream | socreați | socreau | |
| simple perfect | socrii | socriși | socri | socrirăm | socrirăți | socriră | |
| pluperfect | socrisem | socriseși | socrise | socriserăm | socriserăți | socriseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să socresc | să socrești | să socrească | să socrim | să socriți | să socrească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | socrește | socriți | |||||
| negative | nu socri | nu socriți | |||||