slujire
Romanian
Etymology
From sluji + -re.
Noun
slujire f (plural slujiri)
- servanthood
Declension
Declension of slujire
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) slujire | slujirea | (niște) slujiri | slujirile |
genitive/dative | (unei) slujiri | slujirii | (unor) slujiri | slujirilor |
vocative | slujire, slujireo | slujirilor |
References
- slujire in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN