sitiță
Romanian
Etymology
From sită + -iță.
Noun
sitiță f (plural sitițe)
- Diminutive of sită
Declension
Declension of sitiță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) sitiță | sitița | (niște) sitițe | sitițele |
genitive/dative | (unei) sitițe | sitiței | (unor) sitițe | sitițelor |
vocative | sitiță, sitițo | sitițelor |
References
- sitiță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN