sfănțuire
Romanian
Etymology
From sfănțui + -re.
Noun
sfănțuire f (plural sfănțuiri)
- bribery
Declension
Declension of sfănțuire
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) sfănțuire | sfănțuirea | (niște) sfănțuiri | sfănțuirile |
genitive/dative | (unei) sfănțuiri | sfănțuirii | (unor) sfănțuiri | sfănțuirilor |
vocative | sfănțuire, sfănțuireo | sfănțuirilor |