ascuțitură
Romanian
Etymology
From ascuți + -tură.
Noun
ascuțitură f (plural ascuțituri)
- sharpening
Declension
Declension of ascuțitură
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) ascuțitură | ascuțitura | (niște) ascuțituri | ascuțiturile |
| genitive/dative | (unei) ascuțituri | ascuțiturii | (unor) ascuțituri | ascuțiturilor |
| vocative | ascuțitură, ascuțituro | ascuțiturilor | ||
References
- ascuțitură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN