ascuțime
Romanian
Etymology
ascuți + -ime
Noun
ascuțime f (uncountable)
- keenness
Declension
declension of ascuțime (singular only)
singular | ||
---|---|---|
f gender | indefinite articulation | definite articulation |
nominative/accusative | (o) ascuțime | ascuțimea |
genitive/dative | (unei) ascuțime | ascuțimei |
vocative | ascuțime, ascuțimeo |