ascuți
Romanian
Etymology
Probably from Vulgar Latin root *excotīre, from Classical Latin cōs, cōtis (“whetstone”). Compare cute and cuțit (“knife”). Cf. also the semantic evolution of Catalan esmolar (“sharpen”), from mola (“grindstone”). Was also possibly influenced by a Vulgar Latin *acutiāre, from acūtus. Compare Italian aguzzare, Spanish aguzar. Another theory suggests the root *exacutīre, from exacūtus (“sharpened, stimulated”), from acūtus.
Verb
a ascuți (third-person singular present ascute, past participle ascuțit) 4th conj.
- to sharpen (literally and figuratively)
- to grind, whet, strop.
Conjugation
conjugation of ascuți (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a ascuți | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | ascuțind | ||||||
| past participle | ascuțit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | ascut | ascuți | ascute | ascuțim | ascuțiți | ascut | |
| imperfect | ascuțeam | ascuțeai | ascuțea | ascuțeam | ascuțeați | ascuțeau | |
| simple perfect | ascuții | ascuțiși | ascuți | ascuțirăm | ascuțirăți | ascuțiră | |
| pluperfect | ascuțisem | ascuțiseși | ascuțise | ascuțiserăm | ascuțiserăți | ascuțiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să ascut | să ascuți | să ascută | să ascuțim | să ascuțiți | să ascută | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | ascute | ascuțiți | |||||
| negative | nu ascuți | nu ascuțiți | |||||
Derived terms
- ascuțit
- ascuțiș