scrâșnitură
Romanian
Etymology
From scrâșni + -tură.
Noun
scrâșnitură f (plural scrâșnituri)
- gnashing sound
Declension
Declension of scrâșnitură
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) scrâșnitură | scrâșnitura | (niște) scrâșnituri | scrâșniturile |
genitive/dative | (unei) scrâșnituri | scrâșniturii | (unor) scrâșnituri | scrâșniturilor |
vocative | scrâșnitură, scrâșnituro | scrâșniturilor |
References
- scrâșnitură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN