aruncător
Romanian
Etymology
From arunca + -ător.
Adjective
aruncător m or n (feminine singular aruncătoare, masculine plural aruncători, feminine and neuter plural aruncătoare)
- throwing
Declension
Declension of aruncător
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative | indefinite | aruncător | aruncătoare | aruncători | aruncătoare | ||
| definite | aruncătorul | aruncătoarea | aruncătorii | aruncătoarele | |||
| genitive/ dative | indefinite | aruncător | aruncătoare | aruncători | aruncătoare | ||
| definite | aruncătorului | aruncătoarei | aruncătorilor | aruncătoarelor | |||
Noun
aruncător m (plural aruncători)
- thrower
Declension
Declension of aruncător
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) aruncător | aruncătorul | (niște) aruncători | aruncătorii |
| genitive/dative | (unui) aruncător | aruncătorului | (unor) aruncători | aruncătorilor |
| vocative | aruncătorule | aruncătorilor | ||