satisface
See also: satisfacé
Latin
Verb
satisface
- second-person singular present active imperative of satisfaciō
Romanian
Etymology
From French satisfaire, Latin satisfacere, adapted to the conjugation of Romanian face.
Verb
a satisface (third-person singular present satisface, past participle satisfăcut) 3rd conj.
- to satisfy
Conjugation
conjugation of satisface (third conjugation, past participle in -ut)
| infinitive | a satisface | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | satisfăcând | ||||||
| past participle | satisfăcut | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | satisfac | satisfaci | satisface | satisfacem | satisfaceți | satisfac | |
| imperfect | satisfăceam | satisfăceai | satisfăcea | satisfăceam | satisfăceați | satisfăceau | |
| simple perfect | satisfăcui | satisfăcuși | satisfăcu | satisfăcurăm | satisfăcurăți | satisfăcură | |
| pluperfect | satisfăcusem | satisfăcuseși | satisfăcuse | satisfăcuserăm | satisfăcuserăți | satisfăcuseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să satisfac | să satisfaci | să satisfacă | să satisfacem | să satisfaceți | să satisfacă | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | satisfă | satisfaceți | |||||
| negative | nu satisface | nu satisfaceți | |||||
Synonyms
- mulțumi
Derived terms
- satisfăcut
- satisfăcător
Related terms
- satisfacție
Spanish
Verb
satisface
- Informal second-person singular (tú) affirmative imperative form of satisfacer.
- Formal second-person singular (usted) present indicative form of satisfacer.
- Third-person singular (él, ella, also used with usted?) present indicative form of satisfacer.