sarmat
Romanian
Etymology
From French Sarmates.
Adjective
sarmat m or n (feminine singular sarmată, masculine plural sarmați, feminine and neuter plural sarmate)
- Sarmatian
Declension
Declension of sarmat
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | sarmat | sarmată | sarmați | sarmate | ||
definite | sarmatul | sarmata | sarmații | sarmatele | |||
genitive/ dative | indefinite | sarmat | sarmate | sarmați | sarmate | ||
definite | sarmatului | sarmatei | sarmaților | sarmatelor |
Noun
sarmat m (plural sarmați)
- Sarmatian
Declension
Declension of sarmat
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) sarmat | sarmatul | (niște) sarmați | sarmații |
genitive/dative | (unui) sarmat | sarmatului | (unor) sarmați | sarmaților |
vocative | sarmatule | sarmaților |