rășfărel
Romanian
Etymology
From rășfar + -el.
Noun
rășfărel n (plural rășfărele)
- Diminutive of rășfar
Declension
Declension of rășfărel
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) rășfărel | rășfărelul | (niște) rășfărele | rășfărelele |
genitive/dative | (unui) rășfărel | rășfărelului | (unor) rășfărele | rășfărelelor |
vocative | rășfărelule | rășfărelelor |
References
- rășfărel in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN