răscroitură
Romanian
Etymology
răscroi + -tură
Noun
răscroitură f (plural răscroituri)
- neckline
Declension
Declension of răscroitură
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) răscroitură | răscroitura | (niște) răscroituri | răscroiturile |
genitive/dative | (unei) răscroituri | răscroiturii | (unor) răscroituri | răscroiturilor |
vocative | răscroitură, răscroituro | răscroiturilor |