răpitoriu
Romanian
Adjective
răpitoriu m or n (feminine singular răpitorie, plural răpitorii)
- Obsolete form of răpitor.
Declension
Declension of răpitoriu
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | răpitoriu | răpitorie | răpitorii | răpitorii | ||
definite | răpitoriul | răpitoria | răpitoriii | răpitoriile | |||
genitive/ dative | indefinite | răpitoriu | răpitorii | răpitorii | răpitorii | ||
definite | răpitoriului | răpitoriei | răpitoriilor | răpitoriilor |
References
- răpitoriu in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN