răchițea
Romanian
Etymology
From răchită + -ea
Noun
răchițea f (plural răchițele)
- Diminutive of răchită
Declension
Declension of răchițea
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) răchițea | răchițeaua | (niște) răchițele | răchițelele |
genitive/dative | (unei) răchițele | răchițelei | (unor) răchițele | răchițelelor |
vocative | răchițea | răchițelelor |