răchitiș
Romanian
Etymology
From răchită + -iș.
Noun
răchitiș n (plural răchitișuri)
- osier grove
Declension
Declension of răchitiș
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) răchitiș | răchitișul | (niște) răchitișuri | răchitișurile |
genitive/dative | (unui) răchitiș | răchitișului | (unor) răchitișuri | răchitișurilor |
vocative | răchitișule | răchitișurilor |