răbufnire
Romanian
Etymology
răbufni + -re
Noun
răbufnire f (plural răbufniri)
- outburst
Declension
Declension of răbufnire
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) răbufnire | răbufnirea | (niște) răbufniri | răbufnirile |
genitive/dative | (unei) răbufniri | răbufnirii | (unor) răbufniri | răbufnirilor |
vocative | răbufnire, răbufnireo | răbufnirilor |