rujă
Romanian
Etymology
From Bulgarian ружа (ruža) or Serbo-Croatian ruža, from Latin rosa. Doublet of roză.
Noun
rujă f (plural ruje)
- dog rose
- rose
Declension
Declension of rujă
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) rujă | ruja | (niște) ruje | rujele |
genitive/dative | (unei) ruje | rujei | (unor) ruje | rujelor |
vocative | rujă, rujo | rujelor |