rugător
Romanian
Etymology
ruga + -ător
Adjective
rugător m or n (feminine singular rugătoare, masculine plural rugători, feminine and neuter plural rugătoare)
- pleading
Declension
Declension of rugător
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | rugător | rugătoare | rugători | rugătoare | ||
definite | rugătorul | rugătoarea | rugătorii | rugătoarele | |||
genitive/ dative | indefinite | rugător | rugătoare | rugători | rugătoare | ||
definite | rugătorului | rugătoarei | rugătorilor | rugătoarelor |