rinfort
Romanian
Etymology
Borrowed from French renfort.
Noun
rinfort n (plural rinforturi)
- (obsolete) reinforcement
Declension
Declension of rinfort
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) rinfort | rinfortul | (niște) rinforturi | rinforturile |
genitive/dative | (unui) rinfort | rinfortului | (unor) rinforturi | rinforturilor |
vocative | rinfortule | rinforturilor |
References
- rinfort in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN