richită
Romanian
Noun
richită f (plural richiți)
- Obsolete form of răchită.
Declension
Declension of richită
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) richită | richita | (niște) richițe | richițele |
genitive/dative | (unei) richițe | richiței | (unor) richițe | richițelor |
vocative | richită, richito | richițelor |
References
- richită in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN