renaște
Romanian
Etymology
re- + naște
Verb
a renaște (third-person singular present renaște, past participle renăscut) 3rd conj.
- to rebirth
Conjugation
conjugation of renaște (third conjugation, past participle in -ut)
infinitive | a renaște | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | renaștând | ||||||
past participle | renaștut | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | renașt | renaști | renaște | renaștem | renașteți | renașt | |
imperfect | renașteam | renașteai | renaștea | renașteam | renașteați | renașteau | |
simple perfect | renaștui | renaștuși | renaștu | renașturăm | renașturăți | renaștură | |
pluperfect | renaștusem | renaștuseși | renaștuse | renaștuserăm | renaștuserăți | renaștuseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să renașt | să renaști | să renaștă | să renaștem | să renașteți | să renaștă | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | renaște | renașteți | |||||
negative | nu renaște | nu renașteți |