reluctivitate
Romanian
Etymology
From French reluctivité
Noun
reluctivitate f (plural reluctivități)
- reluctivity
Declension
Declension of reluctivitate
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) reluctivitate | reluctivitatea | (niște) reluctivități | reluctivitățile |
genitive/dative | (unei) reluctivități | reluctivității | (unor) reluctivități | reluctivităților |
vocative | reluctivitate, reluctivitateo | reluctivităților |