regretare
Romanian
Etymology
From regreta + -re.
Noun
regretare f (plural regretări)
- regretting
Declension
Declension of regretare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) regretare | regretarea | (niște) regretări | regretările |
genitive/dative | (unei) regretări | regretării | (unor) regretări | regretărilor |
vocative | regretare, regretareo | regretărilor |
References
- regretare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN