rectilin
Romanian
Adjective
rectilin m or n (feminine singular rectilină, masculine plural rectilini, feminine and neuter plural rectiline)
- Obsolete form of rectiliniu.
Declension
Declension of rectilin
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | rectilin | rectilină | rectilini | rectiline | ||
definite | rectilinul | rectilina | rectilinii | rectilinele | |||
genitive/ dative | indefinite | rectilin | rectiline | rectilini | rectiline | ||
definite | rectilinului | rectilinei | rectilinilor | rectilinelor |
References
- rectilin in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN