păgân
See also: pagan, Pagan, and págán
Romanian
Etymology
From Latin pāgānus.
Pronunciation
- IPA(key): /pəˈɡɨn/
Adjective
păgân m or n (feminine singular păgână, masculine plural păgâni, feminine and neuter plural păgâne)
- pagan, heathen
Declension
declension of păgân
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | păgân | păgână | păgâni | păgâne | ||
definite | păgânul | păgâna | păgânii | păgânele | |||
genitive/ dative | indefinite | păgân | păgâne | păgâni | păgâne | ||
definite | păgânului | păgânei | păgânilor | păgânelor |
Noun
păgân m (plural păgâni)
- pagan, heathen
- cruel or wicked person
Declension
declension of păgân
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) păgân | păgânul | (niște) păgâni | păgânii |
genitive/dative | (unui) păgân | păgânului | (unor) păgâni | păgânilor |
vocative | păgânule | păgânilor |
Derived terms
- păgânătate
- păgânime
- păgânism
Related terms
- pângări