păgubitoriu
Romanian
Adjective
păgubitoriu m or n (feminine singular păgubitorie, plural păgubitorii)
- Obsolete form of păgubitor.
Declension
Declension of păgubitoriu
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | păgubitoriu | păgubitorie | păgubitorii | păgubitorii | ||
definite | păgubitoriul | păgubitoria | păgubitoriii | păgubitoriile | |||
genitive/ dative | indefinite | păgubitoriu | păgubitorii | păgubitorii | păgubitorii | ||
definite | păgubitoriului | păgubitoriei | păgubitoriilor | păgubitoriilor |
References
- păgubitoriu in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN