pârâciune
Romanian
Etymology
From pârî + -ciune.
Noun
pârâciune f (plural pârâciuni)
- denunciation, accusation
Declension
Declension of pârâciune
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) pârâciune | pârâciunea | (niște) pârâciuni | pârâciunile |
genitive/dative | (unei) pârâciuni | pârâciunii | (unor) pârâciuni | pârâciunilor |
vocative | pârâciune, pârâciuneo | pârâciunilor |