punctuliță
Romanian
Etymology
From punct + -uliță.
Noun
punctuliță f (plural punctulițe)
- Diminutive of punct
Declension
Declension of punctuliță
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) punctuliță | punctulița | (niște) punctulițe | punctulițele |
| genitive/dative | (unei) punctulițe | punctuliței | (unor) punctulițe | punctulițelor |
| vocative | punctuliță, punctulițo | punctulițelor | ||