puiecior
Romanian
Etymology
From puiet + -ior.
Noun
puiecior m (plural puieciori)
- Diminutive of puiet
Declension
Declension of puiecior
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) puiecior | puieciorul | (niște) puieciori | puieciorii |
genitive/dative | (unui) puiecior | puieciorului | (unor) puieciori | puieciorilor |
vocative | puieciorule | puieciorilor |
References
- puiecior in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN