apropo
See also: apropó
English
Adverb
apropo
- Misspelling of apropos.
Catalan
Verb
apropo
- first-person singular present indicative form of apropar
Romanian
Etymology
French à propos
Pronunciation
- IPA(key): /aproˈpo/
Adverb
apropo
- incidentally
- by the way; speaking of which
Noun
apropo n (plural apropouri)
- hint
- innuendo
Declension
declension of apropo
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) apropo | apropoul | (niște) apropouri | apropourile |
genitive/dative | (unui) apropo | apropoului | (unor) apropouri | apropourilor |
vocative | apropoule | apropourilor |