prăjinică
Romanian
Etymology
From prăjină + -ică.
Noun
prăjinică f (plural prăjinici)
- Diminutive of prăjină
Declension
Declension of prăjinică
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) prăjinică | prăjinica | (niște) prăjinici | prăjinicile |
genitive/dative | (unei) prăjinici | prăjinicii | (unor) prăjinici | prăjinicilor |
vocative | prăjinică, prăjinico | prăjinicilor |
References
- prăjinică in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN