prófun
Icelandic
Etymology
From prófa + -un.
Pronunciation
- IPA(key): /ˈpʰrouːvʏn/
- Rhymes: -ouːvʏn
Noun
prófun f (genitive singular prófunar, nominative plural prófanir)
- test, examination
Declension
declension of prófun
f-s2 | singular | plural | ||
---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | |
nominative | prófun | prófunin | prófanir | prófanirnar |
accusative | prófun | prófunina | prófanir | prófanirnar |
dative | prófun | prófuninni | prófunum | prófununum |
genitive | prófunar | prófunarinnar | prófana | prófananna |