prorociță
Romanian
Etymology
Borrowed from Old Church Slavonic пророчица (proročica).
Noun
prorociță f (plural prorocițe)
- (obsolete) prophetess
Declension
Declension of prorociță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) prorociță | prorocița | (niște) prorocițe | prorocițele |
genitive/dative | (unei) prorocițe | prorociței | (unor) prorocițe | prorocițelor |
vocative | prorociță, prorocițo | prorocițelor |
References
- prorociță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN