prorocire
Romanian
Etymology
proroci + -re
Noun
prorocire f (plural prorociri)
- divination
Declension
Declension of prorocire
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) prorocire | prorocirea | (niște) prorociri | prorocirile |
genitive/dative | (unei) prorociri | prorocirii | (unor) prorociri | prorocirilor |
vocative | prorocire, prorocireo | prorocirilor |