proctită
Romanian
Etymology
From French proctite
Noun
proctită f (plural proctite)
- proctitis
Declension
Declension of proctită
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) proctită | proctita | (niște) proctite | proctitele |
genitive/dative | (unei) proctite | proctitei | (unor) proctite | proctitelor |
vocative | proctită, proctito | proctitelor |