preoțel
Romanian
Etymology
From preot + -el.
Noun
preoțel m (plural preoței)
- Diminutive of preot
Declension
Declension of preoțel
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) preoțel | preoțelul | (niște) preoței | preoțeii |
genitive/dative | (unui) preoțel | preoțelului | (unor) preoței | preoțeilor |
vocative | preoțelule | preoțeilor |
References
- preoțel in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN