potricăli
Romanian
Etymology
From potricală.
Verb
a potricăli (third-person singular present potricălește, past participle potricălit) 4th conj.
- to perforate, to make a hole
Conjugation
conjugation of potricăli (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a potricăli | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | potricălind | ||||||
| past participle | potricălit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | potricălesc | potricălești | potricălește | potricălim | potricăliți | potricălesc | |
| imperfect | potricăleam | potricăleai | potricălea | potricăleam | potricăleați | potricăleau | |
| simple perfect | potricălii | potricăliși | potricăli | potricălirăm | potricălirăți | potricăliră | |
| pluperfect | potricălisem | potricăliseși | potricălise | potricăliserăm | potricăliserăți | potricăliseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să potricălesc | să potricălești | să potricălească | să potricălim | să potricăliți | să potricălească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | potricălește | potricăliți | |||||
| negative | nu potricăli | nu potricăliți | |||||