potoriță
Romanian
Etymology
From potor + -iță.
Noun
potoriță m (plural potorițe)
- Diminutive of potor
Declension
Declension of potoriță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) potoriță | potorițăul | (niște) potorițe | potoriței |
genitive/dative | (unui) potoriță | potorițăului | (unor) potorițe | potorițelor |
vocative | potorițăule | potorițelor |
References
- potoriță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN