pontif
Romanian
Etymology
From French pontife
Noun
pontif m (plural pontifi)
- pontiff
Declension
Declension of pontif
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) pontif | pontiful | (niște) pontifi | pontifii |
genitive/dative | (unui) pontif | pontifului | (unor) pontifi | pontifilor |
vocative | pontifule | pontifilor |