ponoșenie
Romanian
Etymology
Borrowed from Old Church Slavonic поношениѥ (ponošenije).
Noun
ponoșenie f (plural ponoșenii)
- (obsolete) defamation
Declension
Declension of ponoșenie
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) ponoșenie | ponoșenia | (niște) ponoșenii | ponoșeniile |
genitive/dative | (unei) ponoșenii | ponoșeniei | (unor) ponoșenii | ponoșeniilor |
vocative | ponoșenie, ponoșenio | ponoșeniilor |
References
- ponoșenie in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN