poneviță
Romanian
Etymology
From poneavă + -iță.
Noun
poneviță f (plural ponevițe)
- Diminutive of poneavă
Declension
Declension of poneviță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) poneviță | ponevița | (niște) ponevițe | ponevițele |
genitive/dative | (unei) ponevițe | poneviței | (unor) ponevițe | ponevițelor |
vocative | poneviță, ponevițo | ponevițelor |
References
- poneviță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN