polentă
Romanian
Etymology
Borrowed from Italian polenta.
Noun
polentă f (plural polente)
- polenta
Declension
Declension of polentă
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) polentă | polenta | (niște) polente | polentele |
genitive/dative | (unei) polente | polentei | (unor) polente | polentelor |
vocative | polentă, polento | polentelor |
References
- polentă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN