pobornic
Romanian
Etymology
Borrowed from Old Church Slavonic поборьникъ (poborĭnikŭ).
Noun
pobornic m (plural pobornici)
- (obsolete) fighter for a cause
Declension
Declension of pobornic
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) pobornic | pobornicul | (niște) pobornici | pobornicii |
genitive/dative | (unui) pobornic | pobornicului | (unor) pobornici | pobornicilor |
vocative | pobornicule | pobornicilor |
References
- pobornic in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN