plăticuță
Romanian
Etymology
From plătică + -uță.
Noun
plăticuță f (plural plăticuțe)
- Diminutive of plătică
Declension
Declension of plăticuță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) plăticuță | plăticuța | (niște) plăticuțe | plăticuțele |
genitive/dative | (unei) plăticuțe | plăticuței | (unor) plăticuțe | plăticuțelor |
vocative | plăticuță, plăticuțo | plăticuțelor |
References
- plăticuță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN