plăcintă
See also: plaĉinta
Romanian
Etymology
Inherited from Latin placenta, from Ancient Greek πλακόεντα (plakóenta). Doublet of the borrowing placentă.
Pronunciation
- IPA(key): /pləˈt͡ʃintə/
Noun
plăcintă f (plural plăcinte)
- pie
Declension
declension of plăcintă
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) plăcintă | plăcinta | (niște) plăcinte | plăcintele |
genitive/dative | (unei) plăcinte | plăcintei | (unor) plăcinte | plăcintelor |
vocative | plăcintă, plăcinto | plăcintelor |
Derived terms
- plăcintar
- plăcintărie
Related terms
- placentă
Descendants
- → Hungarian: palacsinta
- → Czech: palačinka
- → German: Palatschinke
- → Serbo-Croatian: palačinka
- → German: Palatschinke
- → Slovak: palacinka
- → Czech: palačinka
See also
- prăjitură
- tort
- turtă
- clătită