plăcintucă
Romanian
Etymology
From plăcintă + -ucă.
Noun
plăcintucă f (plural plăcintuci)
- Diminutive of plăcintă
Declension
Declension of plăcintucă
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) plăcintucă | plăcintuca | (niște) plăcintuci | plăcintucile |
genitive/dative | (unei) plăcintuci | plăcintucii | (unor) plăcintuci | plăcintucilor |
vocative | plăcintucă, plăcintuco | plăcintucilor |
References
- plăcintucă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN